poezie
Cum știu eu
Andrei Sîrbu
Cum știu euCă-i omu’ mare..
Ești deschis și nu mai doareC-ai greșit, nu-i blestemareVede în tine, nu prin țoaleIar lacrimile, nu-i sunt amare.
Vorba lui de pe pridvorPentru sufletul întunecatE ca pământul roditorIar vrajba amu s-a ridicat.
Se încrede în neantIar viitorul nu-i abisDe el cade în flagrantPlânge, râde, spune bis.
Omu’ mare-i doar un vis?Sau cu ego compromis?
De-ai fi mare ai ști mereuNu te-ai teme de un zeuNu te-ai teme de viitorNu ai spune te ador.
De-ai fi mare…Habar n-am..Ca ploaia de-o văd pe geamCa roiul ce-l port în minteDe nu știu decât cuvinteȘtiu doar teamaȘtiu doar dor..Știu doar iadul să-l însor..
De-ai fi mare..mi-ai promiteCă nu-mi vei spune doar cuvinte?
Că-mi vei arăta mereuCum ajung ca să fiu eu?
— poezie —