poezie

Oameni

Andrei Sîrbu

Cei ce sunt, și nu mai suntAu venit cu cenușă-n gândS-au trezit și mai la fundTerapia înfruntând…

Manipulare, independențăLimbi de ceas infinit de urgențăCe dau regate pe un conceptȘi căsnicia pe nedrept

Impostori de catifeaCe-ți vând realitatea ca și greaȘi îți iau banii ca și când..El e cel mai rău lucru de pe pământ.

Omul cu chip de bestieNu-i de zahăr nici în trestieTot ce face e să distrugăȘi-n genunchi își face o rugă.

poezie

colofon — andreisirbu.ro, ediția întâi, în lucru.