poezie
Poezie
Andrei Sîrbu
Te-am văzut cântând în ploaieUn tril dulce, împlinitorÎn inimă mi-a pus văpaieȘi n-am știut că-i doar un cor
Un cor fals plin de capcaneNote false, refren cu drameRefren cu patos, dar dubiosFinal cu key, cu x, cu cox..
Cu iz de munte și simplitateOrice-i bun, pe jumătateDar mai puțin când nu socoateCă celălalt face și fapte
Face fapte și arată,Că de durere de ea e beatăȘi nu vede niciun bunCând el vrea să aștearnă un drum.
Un drum care-i pentru ei,Și nu împotriva eiDar mândria își face locȘi aruncă totu-n foc.Iar ea vrea acum ca să ia,Crezând tare în ghiuleaÎn golul mare interior,Când nu i-a, l-apucă un dor..
Și trage tare în inimi frânteCare nu vor să se ascundăDar le ascunde în ogorȘi el urlă asurzitor..
De ce faci de ce nu taci,De ce n-auzi, de ce nu faci,De ce eu să car cu dor,Vidul tău din interior..:
Când eu îți dau inima toată,Iar vidul tău se scaldă în groapă,Și uită să te mai chinuieDar tu vrei să tragi linie
Linie după linie,Efort peste efort,Fără ca tu să știi, că pentru tine-i gata un tort.Și mă faci să-l urăsc pe aprilieȘi pe decembrie și pe mai,De-ar mai fi gata ca atunci,Când nu puneai pe mine dungi,Când mă vedeai ca împărat,Apoi să-mi furi tot din palat..
Tu te schimbi dar nu în bine,Eu lovesc dar nu în tineIar inima se coace în dor,În deznădejde și alcool..
Iar acum totul e gata,Fiecare-și ia soarta,Doar câte unul pe drum,Fără copil, fără parfum
Fără muncă, fără bani,Dar cu munca de mulți ani,Ea vrea să plece în chiloți,Sperând că așa o vor vedea toți..
— poezie —